Aceasta perioada, pe care am parcurs-o cu totii, aduce cu sine un val de emotii pe care va trebui sa le gestionam iar noi va oferim cateva explicatii in acest sens.
In cazul fiecarui soc/conflict emotional, pe care noi acum le-am resimtit din plin, se produce in creierul nostru un dezechilibru care se va desfasura in doua faze: faza activa si faza de vindecare. In faza activa a conflictului, organismul intra intr-o perioada de stres cu descarcare masiva de adrenalina tocmai pentru a gasi solutii in rezolvarea socului primit. Acest soc/conflict emotional, mai ales in exemplul actual de izolare fortata (chiar si autoizolare), cu care multi nu am rezonat, se manifesta prin emotii de genul furiei, panicii, fricii de moarte, de boala, de a-si pierde locul de munca, ingrijorare pentru cei apropiati si imposibilitatea de a fi langa acestia (vorbim in acest caz de un conflict de separare). Aceasta etapa va incepe sa se finalizeze din data de 15 mai, odata cu ridicarea restrictiei de a iesi din casa fara un motiv intemeiat iar din acest moment, este posibil sa apara un nou val de probleme cu care ne vom confrunta.
Aceasta noua faza este faza de vindecare, instaurata odata cu relaxarea organismului, resursele noastre interne fiind deja consumate pentru rezolvarea conflictelor anterioare, din faza activa. Faza de vindecare, se manifesta prin dureri de tot felul, oboseala fizica si psihica marcanta, stari subfebrile si febrile, inmultirea microorganismelor (ciuperci, bacterii, virusi). Astfel, mai pot aparea migrene, ameteli, vedere neclara, depresie, dermatite, cosuri, zona zoster, hipertensiune, afectiuni in zona ginecologica, pneumonii, afectiuni hepatobiliare.
Este foarte important, in procesul nostru de vindecare, sa intelegem ca toate aceste posibile manifestari ale corpului nostru au la baza o EMOTIE. De exemplu:
- in cazul afectiunilor pielii – conflictul care declanseaza eczemele (sau psoriazisul) este unul de separare de cei apropiati. In cazul acneei, vorbim despre un conflict cu propria realitate (mai ales in adolescenta), o expresie vizibila de iritare, critica, resentimente, frica, rusine sau nesiguranta fata de mine si fata de ceilalti. In cazul dermatitei, sentimentul ca „cineva se baga sub pielea mea”, ma bruiaza, ma deranjeaza sau imi provoaca o frustrare duce la declansarea emotiei in cauza. Ea scoate in evidenta nevoia de contact fizic (atingere) sau nevoia de a evita un contact care imi este impus si pe care il resping.
- in cazul afectiunilor pulmonare – acestea semnaleaza o frica puternica de moarte. Pneumonia indica un conflict interior care ma epuizeaza, ma impiedica sa traiesc din plin, sunt profund iritat/socat.
- afectiunile hepatobiliare indica frica de a muri de foame combinata cu o furie marcanta si ranchiuna.
- afectiunile ginecologice pot aparea cand se intaleaza sentimentul de pierdere. De exemplu un proiect la care tineam din toata inima si care a fost intrerupt.
- hipertensiunea – poate aparea cand se acumuleaza o perioada lunga de timp ganduri si emotii care nu sunt exprimate, cand avem dificultate in a simti si a primi iubirea de la ceilalti sau cand este posibil sa ma simt in pericol daca-mi exprim adevaratele sentimente si acest lucru poate induce o stare de depresie
- depresia se traduce prin marcarea unei tristeti profunde, indusa de un conflict de devalorizare si culpabilitate ce ma roade in interior. In conditiile actuale, fortati de izolare, depresia poate sa vizeze:
- propria persoana – suntem pusi fata in fata cu dezechilibrele pe care le-am negat intrucat ne ocupam timpul cu alte activitati nepermise acum. Autoanaliza ar fi indicat sa fie cat mai blanda insa sinceritatea, vizavi de noi insine, trebuie sa fie debordanta intrucat, doar prin recunoasterea propriilor dezechilibre, putem incepe recladirea noastra.
- relatia cu partenerul de viata -pot aparea aspecte ale acestuia pe care nu le-am cunoscut si care nu ne sunt pe plac, este posibil sa constatam ca nu mai avem aceleasi pasiuni, ca opiniile noastre difera atat de mult incat se va ajunge la divergente de opinii finalizate cu certuri, este posibil sa ajungem sa ne confruntam cu sentimentul de neregasire in relatie. Primul pas in rezolvarea oricarui conflict in cuplu, este reprezentat de o comunicare indelunga, sincera si orientata inspre constructia relatiei si nu deteliorarea ei.
- relatia cu copii – simtim ca ramanem fara resurse (rabdare, intelegere, compasiune, iubire) in relatia cu proprii copii, in momentul in care comunicarea cu acestia este defectuoasa. Acest sentiment se instaleaza cand noi suntem in dezechilibru iar faptul acesta afecteaza relatia cu toti din jurul nostru, in special copii. Inspiratiile adanci si expiratiile lente pot ajuta organismul in obtinerea unei stari de relaxare care sa permita reacumularea resurselor mai sus mentionate.
Noi suntem aici pentru a va oferi sustinerea necesara dar si pentru a va reliefa ca aceasta perioada a avut totusi un beneficiu major, acela de a ne pune fata in fata cu propria persoana pentru a vedea in ce mod vom alege sa actionam. Vom ramane in postura de victima a propriilor dureri sau vom alege sa descoperim emotiile (sentimentele) pe care le-am ignorat pana acum. Intrucat mediul propice alegerii noastre este creat <suntem „prinsi intr-o capcana” (in casa), pe o perioada necunoscuta de timp si neavand unde sa ne refugiem> trebuie sa decidem modul in care ne confruntam, sau nu, cu dezechilibrele amanate.